Studiu individual

Posted: April 30, 2017 in Romana
Tags: , , , , , , , , , ,

Pe parcursul mai multor ani am discutat cu diversi practicanti de Kendo si Iaido despre necesitatea studiului individual si am ajuns la concluzia ca este nevoie sa se faca o distinctie clara la un nivel axiologic al termenilor, ceea ce conduce catre diferentierea esentei fiecarei notiuni utilizate.

Pentru ca este evident faptul ca nu poti invata ceva prin simpla lecturare a unei carti sau prin vizionarea unui DVD, textul de fata este menit sa explice punctele principale referitoare la capacitatea de a dezvolta independent abilitati de invatare.

Notiunea de 独学 [Dokugaku] se poate traduce din limba japoneza prin “studiu individual”, insa daca am alege aceasta prima formula am putea cu usurinta sa confundam termenul cu cel de 自習 [Jishu], care la randul sau perceput intr-un context comun are un inteles aproape similar.

Pentru a nu incurca sensul celor doua notiuni apropiate, trebuie sa il delimitam pe cel de-al doilea prin faptul ca 習う [narau, vb. a invata] presupune o cunoastere anterioara care, prin sine, face posibil “” [studiul individual], sub forma repetarii si perfectionarii prin 練習する [renshu, vb. a exersa].

Cel mai apropiat sens in limba romana al lui 独学 [Dokugaku] ar putea sa fie acela de “cunoastere obtinuta de unul singur”.

In mod esential, pentru ca 勉強 [invatarea] sa poata avea loc, trebuie sa se depaseasca spatiul definit de 見る [miru, vizionare a unui lucru] si sa se ajunga in cel al lui 見える [mieru] ca spatiu al vizibilului.

Aici perceptia vizibilului provine din verbul 見取る [mitoru], gandit pe de o parte ca “ceva ce se ofera in vizibil” si, pe de alta parte prin capacitatea de a intra in posesia lucrului pe care il vezi ca apropriere.

Drept urmare, nu este vorba despre o posesie pasiv-fotografica de tipul verbului 撮る [toru, vb. a fotografia], ci despre o intrare in posesie intr-un mod activ prin “取る” [toru, vb. a obtine] ca insusire inteleasa.

In baza acestui demers, sfera pasiva a lui 受動的 [judoteki] poate sa faciliteze deschiderea drumului catre 目的 [mokuteki, scop], prin [gaku], adica prin studiu.

Insa, in acest punct, pentru ca folosim argumentul existentei deschiderii, nu mai este vorba doar despre simpla raportare la ideea de  [gaku] tradusa ca “invatatura”, ci despre o notiune infinit mai ampla, cea de 学問的 [gakumonteki] care presupune in acelasi timp posibilitatea studiului prin aparitia contextului favorabil invataturii.

Aceasta idee exista ca traiectorie liniara potentiata de [mon, intrebare] care conduce catre descoperirea aspectelor noi si implicit care permite aprofundarea cercetarii.

Desi notiunea de 学問的 [gakumonteki] este greu de tradus in limba romana printr-un singur cuvant, ea implica existenta unei tinte dincolo de o anumita limita, tinta inspre care se orienteaza aparitia posibilitatii unei intrebari, urmand ca raspunsul sa rezulte in urma intreprinderii unei succesiuni de pasi organizati intr-un sens empiric cauzat pe cale de consecinta de lipsa unor proceduri metodologice.

Din punctul meu de vedere, pe baza celor scrise mai sus, 独学 [Dokugaku] reprezinta un fenomen care poate sa implice intr-un anumit moment si obtinerea invataturii din carti, DVD-uri sau de pe Internet.

Aspectele tehnice descrise aici nu inlocuiesc antrenamentul din dojo.

Reproducerea integrala sau partiala a informatiilor si imaginilor cuprinse in acest blog, fara autorizarea scrisa a autorilor este interzisa, fiind pedepsita conform legilor in vigoare.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s