Posts Tagged ‘武道’

試合 [shiai] se poate traduce prin “meci”, insa, adevarata semnificatie a termenului este mult mai complexa, acest aspect reiesind din alaturarea celor doua ideograme care formeaza cuvantul, si anume “incercare” si “intalnire”.

Ideea de 試合 [shiai] chiar daca la limita implica 捨てる [suteru/vb. a arunca] – sacrificiul, prin pozitionarea sa in principal in [Do/forma etica a artelor martiale ulterioare Epocii Meiji, bazata pe dezvoltarea sinelui] si nu in [Jutsu/forma martiala care are drept scop distrugerea inamicului], este o notiune oarecum ferita de finalitatea violenta pe care o presupune 対決[taiketsu] ca principiu al confruntarii.

Aici, 捨てる [suteru/vb. a arunca] reprezinta o inversiune a sensului general al termenului, in care practicantul isi poate asuma intr-un anumit moment al meciului intr-o oarecare masura un factor personal de risc pentru a se detasa tehnic fata de oponentul sau, inversiunea constand tocmai in ideea in care sacrificiul despre care am vorbit este unul de sine si nu unul la care este supus adversarul.

Drept urmare, sensul oricarei competitii este 試す [vb. tamesu], adica testarea propriilor abilitati tehnice in raport cu un oponent si avand ca referinta un set de reguli acceptate.

In 合う [au/vb. a intalni], nu mai este vorba doar despre un efort individual raportat la apropierea fata de niste limite personale prin autodepasire constanta, ci este vorba despre posibilitatea iesirii in spatiul public care aduce cu sine vizibilul, unde, 見える [mieru/vb.], inseamna a vedea si in aceeasi timp a fi vazut de catre ceilalti.

試合 [meciul] devine 対話 [taiwa/conversatie], devine dialog generator al dezbaterii, lupta in sine fiind redusa la sinteza argumentelor tehnice moderate de catre arbitri.

In 試合 [shiai], tehnica [waza] reprezinta norma gramaticala a lui 対話 [taiwa], dialogul fiind raspunsul provocarii depasirii sferei personale pe care am amintit-o mai sus.

攻める [seme/vb. a ataca] ca intruziune si in acelasi timp ca atitudine initiatoare de gest, in 武道 [Budo] este inceputul lui 対話 [taiwa/dialog] fara de care nu poate exista 合う [au].

In acelasi mod, 合ったことがある [apropierea generatoare de experienta] a 対話 [taiwa/conversatiei] este posibila prin 攻める [seme/vb. a prelua initiativa].

In interiorul acestei sfere a definitiei, ideea de 試合 [shiai] ca pozitionare diametral opusa celei de 対決 [taiketsu/confruntare], nu implica anihilarea adversarului, ci realizarea unui canal de comunicare cu oponentul ca urmare a oportunitatii generata de posibilitatea 合う [vb. a intalni] cu ocazia meciului.

Ideea comunicarii prin intermediul luptei apare si in sintagma 交剣知愛 [ko ken chi ai] care inseamna sa iti faci noi prieteni in urma incrucisarii sabiilor.

O alta idee pe care am intalnit-o in Japonia, pe care o apreciez si pe care incerc sa o aplic de fiecare data, este aceea conform careia 稽古 [keiko/antrenamentul sub nenumaratele sale forme] trebuie sa fie nu doar o oportunitate de autoperfectionare in [Do/calea spirituala], ci in primul rand o experienta pe care, desi irepetabila, vrei sa o retraiesti alaturi de partenerii grupului de studiu cu care ai avut ocazia sa interactionezi.

Drept urmare, consider ca un grup serios de studiu este acela care incurajeaza practicarea unui Kendo bazat pe valori autentice.

Orice abatere de la valorile etice si orice alunecare pe panta violentei si a orgoliilor absurde conduce mai devreme sau mai tarziu catre distrugerea principiilor care stau la baza unei societati civilizate.

Pe baza celor mentionate pana acum, consider ca adevaratul spirit al unei competitii se gaseste in respectul aratat oponentului, aspect cel mai bine sintetizat prin 名誉尊厳謙遜 [meiyo/onoare, songen/demnitate, kenson/modestie].

Aceasta sintagma inseamna ca in orice imprejurare trebuie sa lupti cu onoare, in cazul in care pierzi trebuie sa dai dovada de demnitate, iar atunci cand castigi trebuie sa arati modestie.

Consider ca 名誉尊厳謙遜 [meiyo songen kenson] este una dintre cele mai importante idei specifice 武道 [Budo]-ului contemporan.

Aspectele tehnice descrise aici nu inlocuiesc antrenamentul din dojo.

Reproducerea integrala sau partiala a informatiilor si imaginilor cuprinse in acest blog, fara autorizarea scrisa a autorilor este interzisa, fiind pedepsita conform legilor in vigoare.

幽玄無しでは居合道の本体がありません。
昔から今まで日本武道の中で幽玄は一番大切なところだと思ういます。

the content of this blog do not replace the dojo training.
complete or partial reproduction of the information and images, without the written permission of the author is prohibited and is punishable under law.

Inteles corect, 鍔迫り合い [Tsubazeriai] este un termen intalnit in Kendo care defineste nu o postura, nici un moment static din timpul confruntarii, ci o tehnica de lupta.

合い [ai, vb. a intalni] descrie o stare de moment aparuta in timpul duelului, in care sabiile oponentilor se afla in contact reciproc cu [tsuba] – piesa de forma circulara situata intre [tsuka, zona de prindere a sabiei] si [ha, lama].

鍔迫り [Tsubazeri] implica intelegerea faptului ca nu este vorba despre o impingere sau despre o postura statica, ci despre un moment al luptei in care oponentii sunt foarte apropiati unul de celalalt.

Drept urmare, 鍔迫り合い [Tsubazeriai] implica o apropiere iminenta descrisa prin 迫る[semaru, vb. a se apropia] care permite controlarea spatiului de lupta cat si capacitatea de a lansa ofensiva.

Aceasta tehnica este o etapa dintr-o succesiune de pasi a caror finalitate se gaseste intr-un atac deciziv asupra oponentului ca urmare a unei deschideri aparute in apararea acestuia.

Aspectele tehnice descrise aici nu inlocuiesc antrenamentul din dojo.

Reproducerea integrala sau partiala a informatiilor si imaginilor cuprinse in acest blog, fara autorizarea scrisa a autorilor este interzisa, fiind pedepsita conform legilor in vigoare.

Pe parcursul mai multor ani am discutat cu diversi practicanti de Kendo si Iaido despre necesitatea studiului individual si am ajuns la concluzia ca este nevoie sa se faca o distinctie clara la un nivel axiologic al termenilor, ceea ce conduce catre diferentierea esentei fiecarei notiuni utilizate.

Pentru ca este evident faptul ca nu poti invata ceva prin simpla lecturare a unei carti sau prin vizionarea unui DVD, textul de fata este menit sa explice punctele principale referitoare la capacitatea de a dezvolta independent abilitati de invatare.

Notiunea de 独学 [Dokugaku] se poate traduce din limba japoneza prin “studiu individual”, insa daca am alege aceasta prima formula am putea cu usurinta sa confundam termenul cu cel de 自習 [Jishu], care la randul sau perceput intr-un context comun are un inteles aproape similar.

Pentru a nu incurca sensul celor doua notiuni apropiate, trebuie sa il delimitam pe cel de-al doilea prin faptul ca 習う [narau, vb. a invata] presupune o cunoastere anterioara care, prin sine, face posibil “” [studiul individual], sub forma repetarii si perfectionarii prin 練習する [renshu, vb. a exersa].

Cel mai apropiat sens in limba romana al lui 独学 [Dokugaku] ar putea sa fie acela de “cunoastere obtinuta de unul singur”.

In mod esential, pentru ca 勉強 [invatarea] sa poata avea loc, trebuie sa se depaseasca spatiul definit de 見る [miru, vizionare a unui lucru] si sa se ajunga in cel al lui 見える [mieru] ca spatiu al vizibilului.

Aici perceptia vizibilului provine din verbul 見取る [mitoru], gandit pe de o parte ca “ceva ce se ofera in vizibil” si, pe de alta parte prin capacitatea de a intra in posesia lucrului pe care il vezi ca apropriere.

Drept urmare, nu este vorba despre o posesie pasiv-fotografica de tipul verbului 撮る [toru, vb. a fotografia], ci despre o intrare in posesie intr-un mod activ prin “取る” [toru, vb. a obtine] ca insusire inteleasa.

In baza acestui demers, sfera pasiva a lui 受動的 [judoteki] poate sa faciliteze deschiderea drumului catre 目的 [mokuteki, scop], prin [gaku], adica prin studiu.

Insa, in acest punct, pentru ca folosim argumentul existentei deschiderii, nu mai este vorba doar despre simpla raportare la ideea de  [gaku] tradusa ca “invatatura”, ci despre o notiune infinit mai ampla, cea de 学問的 [gakumonteki] care presupune in acelasi timp posibilitatea studiului prin aparitia contextului favorabil invataturii.

Aceasta idee exista ca traiectorie liniara potentiata de [mon, intrebare] care conduce catre descoperirea aspectelor noi si implicit care permite aprofundarea cercetarii.

Desi notiunea de 学問的 [gakumonteki] este greu de tradus in limba romana printr-un singur cuvant, ea implica existenta unei tinte dincolo de o anumita limita, tinta inspre care se orienteaza aparitia posibilitatii unei intrebari, urmand ca raspunsul sa rezulte in urma intreprinderii unei succesiuni de pasi organizati intr-un sens empiric cauzat pe cale de consecinta de lipsa unor proceduri metodologice.

Din punctul meu de vedere, pe baza celor scrise mai sus, 独学 [Dokugaku] reprezinta un fenomen care poate sa implice intr-un anumit moment si obtinerea invataturii din carti, DVD-uri sau de pe Internet.

Aspectele tehnice descrise aici nu inlocuiesc antrenamentul din dojo.

Reproducerea integrala sau partiala a informatiilor si imaginilor cuprinse in acest blog, fara autorizarea scrisa a autorilor este interzisa, fiind pedepsita conform legilor in vigoare.

Fiecare lucru are ritmul sau propriu.

Chiar daca in Kendo, sabia de bambus este echivalentul sabiei metalice, din toate punctele de vedere ritmul de utilizare a celor doua arme este total diferit.

De aceea, ori ca vorbim despre shinai, ori despre iaito, ambele trebuie utilizate in ritmul lor propriu.
Autenticitatea oricarei tehnici rezida in intelegerea si pastrarea ritmului corect.

Orice confuzie in acest punct duce catre practicarea eronata a tehnicii.

Aspectele tehnice descrise aici nu inlocuiesc antrenamentul din dojo.

Reproducerea integrala sau partiala a informatiilor si imaginilor cuprinse in acest blog, fara autorizarea scrisa a autorilor este interzisa, fiind pedepsita conform legilor in vigoare.

ずっと、交剣知愛は、武道の中で一番大切な事です。

All the technical advices that I have wrote here do not replace the dojo training.

Complete or partial reproduction of the information and images contained in this blog, without the written permission of the author is prohibited and is punishable under law.

この写真を日本で初めて剣道試合の時撮った!良い思い出だよ!


えと、ね、凄いですよ!本当に楽しかった時間よ!

All the technical advices that I have wrote here do not replace the dojo training.

Complete or partial reproduction of the information and images contained in this blog, without the written permission of the author is prohibited and is punishable under law.