Posts Tagged ‘Kendo Nito-Ryu’

剣道二刀流 [Kendo Nito-Ryu/Scoala celor doua sabii] se practica utilizand simultan doua 竹刀 [shinai-uri]: 大刀 [daito] si 小刀 [shoto].

Dimensiunile celor doua arme sunt urmatoarele:

In cazul barbatilor:
大刀 [daito] – maxim 114cm si mai greu de 440g;
小刀 [shoto] – maxim 62cm cu greutatea cuprinsa intre 280-300g.

In cazul femeilor:
大刀 [daito] – maxim 114cm si mai greu de 400g;
小刀 [shoto] – maxim 62cm cu greutatea cuprinsa intre 250-280g.

In cazul in care se doreste construirea unui 竹刀 [shinai] din piese vechi ramase de la alte shinai-uri de dimensiune standard [destinate utilizarii de catre adulti], trebuie facute masuratorile in asa fel incat toate noile parti sa fie aliniate dupa nodul principal al lemnului de bambus folosit, asa cum reiese din imaginile de mai jos.

Dupa ce s-a realizat alinierea corecta si dupa ce au fost scurtate piesele, trebuie ajustat profilul general si greutatea fiecareia in parte, in asa fel incat greutatea finala a componentelor de bambus si a celor de piele care formeaza 竹刀 [shinai-ul] sa fie in conformitate cu valorile mentionate.
In greutatea mentionata anterior nu este inclusa si tsuba.

In functie de stilul personal al practicantului, trebuie ajustat centrul de greutate al fiecarei arme, in asa fel incat sa nu existe diferente semnificative in cazul in care pentru practica si pentru concurs se folosesc shinai-uri din seturi diferite.

Aspectele tehnice descrise aici nu inlocuiesc antrenamentul din dojo.

Reproducerea integrala sau partiala a informatiilor si imaginilor cuprinse in acest blog, fara autorizarea scrisa a autorilor este interzisa, fiind pedepsita conform legilor in vigoare.

 

Recent am observat ca pe masura ce au trecut anii, modul in care practic 剣道 [Kendo] s-a deformat din ce in ce mai mult.

Acceptiunea data aici notiunii de 変形 [Henkei/deformare] este aceea care ar putea sa cuprinda in esenta sa alterarea sensului original 意味[Imi] al subiectului si nu simpla modificare a [Katachi/formei].

Deformarea presupune sa te indepartezi de o forma a autenticitatii in favoarea subiectivului, intr-un mod in care sinele transcende propria existentialitate.

Referitor la 成年剣 [Seinenken/Kendo matur], deformarea ca definitie expusa anterior, poate sa fie inteleasa drept o alterare a tehnicii in functie de parametrii propriului mod de gandire.

Daca la inceput toti practicam acelasi set de tehnici, pe masura ce intelegem originile artei si ne apropiem de sensul lor autentic si datorita personalitatii noastre reflectata in modul original de a dialoga cu exterioritatea, perceptia asupra ideii de 剣道 [Kendo] cat si modul de executie  incep sa se modifice avand drept reper specificitatea.

In acest caz, modificarea nu reprezinta apropierea de o finalitate atribuita unor termeni estetici, aspect incarcat de o subiectivitate mult prea mare de altfel, ci este un pas intermediar mai mult sau mai putin apropiat de momentul in care a avut loc initierea, pas care insa este inca destul de indreptat fata de etapa maturitatii.

Daca acest aspect se suprapune peste fundamente suficient de stabile insusite intr-o faza initiala a studiului, stiind ca o mare parte din procesul de invatare este bazat nu doar pe intelegere cat mai ales pe repetitie, atunci se poate trece oarecum usor de la un 剣道 [Kendo] competitional descris de rapiditatea deciziilor si miscarilor catre unul mult mai tehnic in care actiunile isi gasesc optimul finalitatii multumita experientei acumultate pana in acel punct.

Odata ajuns in aceasta zona, nu mai este suficient sa castigi meciurile la care participi, ci devine important sa castigi intr-un mod incarcat de nuante estetice deosebite, ceea ce presupune o detasara completa fata de ideea de oponent.

変形 [Henkei/deformarea ca particularizare] nu reprezinta in niciun caz echivalentul transformarii si cu atat mai putin al modificarii.

Avand trei paliere diferite, atat conceptual cat si ca mod de succesiune, putem spune ca modificarea este specifica unui context individual, particularizarea tine de un fundament personal iar deformarea exprima esenta caracterului practicantului.

Aspectele tehnice descrise aici nu inlocuiesc antrenamentul din dojo.

Reproducerea integrala sau partiala a informatiilor si imaginilor cuprinse in acest blog, fara autorizarea scrisa a autorilor este interzisa, fiind pedepsita conform legilor in vigoare.

In urma cu cativa ani citisem undeva despre faptul ca in 武道 [Budo/calea martiala], 小刀 [shoto/sabia scurta] este egala cu 大刀 [daito/sabia lunga].

Drept urmare, miza acestui text este sa evidentiez nu ceea ce este, ci ceea ce nu este 剣道二刀流 [Kendo Nito-Ryu].

Cred ca cel mai simplu raspuns graviteaza in jurul faptului ca 二刀流 [Nito-Ryu/scoala celor doua sabii] nu este o modalitate mai simpla prin care iti poti infranage oponentul.

Daca te gandesti sa intri intr-un 試合 [shiai/meci] cu gandul ca utilizarea in acelasi timp a celor doua sabii poate sa iti confere un avantaj strategic asupra adversarului prin incurcarea acestuia sau prin pozitionarea sa intr-o stare in care capacitatea sa de reactie sa fie inhibata din cauza caracterului de noutate pe care il intalneste, in acest caz cu siguranta esti departe de ceea ce inseamna spiritul competitiv bazat pe o abordare cinstita si onorabila.

Fata de 忍術 [Ninjutsu] unde totul se bazeaza pe o strategie care ar putea sa asigure supravietuirea si ducerea la bun sfarsit a misiunii, in 剣術 [Kenjutsu/arta martiala anterioara perioadei Meiji] , suplimentar acestor doua aspecte tocmai mentionate apare si notiunea de onoare.

In esenta sa 剣術 [Kenjutsu] indiferent de [Ryu/scoala] la care ne raportam se bazeaza pe un Cod de Onoare al familiei in cadrul careia se studiaza.

Poate unul dintre cele mai cunoscute texte este 葉隠聞書 [Hagakure Kikigaki] insa acest subiect nu face obiectul articolului de fata.

Inceputul perioadei Meiji marcheaza o schimbare de atitudine in practica artelor martiale japoneze ceea ce le determina pe acestea sa gliseze dinspre 術 [Jutsu/tehnica] spre 道 [Do/cale spirituala].

Acum idelile din texte precum 葉隠聞書 [Hagakure Kikigaki] sunt completate de noi concepte care vizeaza 武士道 [Bushido / Calea Samuraiului].

In momentul in care intra in discutie ideea de道 [Do/cale spirituala] nu se mai pune problema unor tehnici care isi au ca scop asigurarea supravietuirii ci despre un set de practici care are menirea sa dezvolte si sa modeleze spiritul practicantului.

In acest sens intalnim o schimbare de paradigma prin alterarea si inlocuirea scopului principal al fenomenului.

Daca prin aplicarea tehnicii nu mai este vizat oponentul ca dusman, ci tocmai propriul sine al practicantului, modul in care este inteles conceptul de arta trebuie sa isi gaseasca noi fundamente.

Fiind vorba despre o lupta cu sinele scopul fiind autoperfectionarea, factorii externi devin aspecte secundare care se pot lua in calcul insa de care nu depinde scopul.

Mai exact lupta cu sinele trebuie sa se duca atat pe un plan mental cat si pe un plan fizic.

Pe palierul spiritual, asa cum am afirmat si cu alte ocazii, trebuie sa se aiba in vedere faptul ca in orice 試合 [shiai/meci] lupta trebuie dusa cu onoare, in cazul unei infrangeri sa se arate demnitate iar in cazul unei victorii trebuie sa se dea dovada de modestie.

In [Do/cale spirituala], este absolut fundamental ca fiecare practicant inainte sa se ghideze dupa aceasta idee si sa se autoevalueze in raport cu aceste trei principii.

Incercarea pacalirii oponentului prin trucuri sau prin strategii necinstite dovedeste un caracter slab.

In acest sens, in 剣道二刀流 [Kendo Nito-Ryu] o priza pe shinai care protejeaza antebratul si care il impiedica pe adversar sa puncteze este o dovada a unei clare lipse de onoare.

Asa cum in lupta cu o sabie exista zone deschise care permit punctarea sau apararea lor in functie de un set de abilitati deprinse prin antrenament, la fel si in lupta cu doua sabii acest lucru trebuie sa se pastreze.

Una este sa lupti si sa castigi pe baza unei strategii intelepte si pe baza unor capacitati iesite din comun si alta este sa lupti necinstit prin impiedicarea sau deziluzionarea adversarului.

Daca 剣道二刀流 [Kendo Nito-Ryu] este folosit intr-un mod necinstit atunci cel care recurge la acest lucru prin atitudinea sa invariabil nu se mai poate pozitiona in [Do/cale spirituala], motiv pentru care cel mai bine ar fi ca practicantul in cauza sa renunte la practicarea 剣道 [Kendo] cel putin pana cand este capabil sa inteleaga principiile pe care este fundamentata aceasta arta martiala.

Atunci cand vorbim despre [Do], rezultatul concursului in termeni de victorie sau infrangere nu este important.

Importanta este atitudinea aratata in timpul confruntarii, experienta in sine, pregatirea anterioara concursului si concluziile care se pot extrage.

Ca si in cazul unui 剣道 [Kendo] clasic 一刀流 [Itto-Ryu] si in 二刀流 [Nito-Ryu] principiile fundamentale sunt aceleasi: onoare, demnitate, modestie.

Practicarea 剣道二刀流 [Kendo Nito-Ryu] intr-un mod necinstit pentru a putea obtine un avantaj competitional este complet lipsita de sens.

Aspectele tehnice descrise aici nu inlocuiesc antrenamentul din dojo.

Reproducerea integrala sau partiala a informatiilor si imaginilor cuprinse in acest blog, fara autorizarea scrisa a autorilor este interzisa, fiind pedepsita conform legilor in vigoare.